Compostul este unul dintre cele mai valoroase îngrășăminte naturale pe care le poți obține chiar acasă, folosind resturi alimentare și deșeuri vegetale care, altfel, ar ajunge la gunoi. Pe lângă faptul că reduce cantitatea de deșeuri menajere, compostul îmbunătățește structura solului, ajută plantele să se dezvolte sănătos și reduce nevoia de fertilizanți chimici.
Procesul de compostare este unul natural: microorganismele, ciupercile și alte organisme descompun materia organică și o transformă într-un material închis la culoare, cu aspect de pământ reavăn și miros plăcut de pădure.
Ce beneficii are compostul?
Folosirea compostului aduce numeroase avantaje atât pentru grădină, cât și pentru mediul înconjurător.
Printre cele mai importante beneficii se numără:
- îmbunătățește fertilitatea solului;
- ajută la reținerea apei în pământ;
- favorizează dezvoltarea microorganismelor benefice;
- reduce cantitatea de deșeuri menajere;
- diminuează necesarul de îngrășăminte sintetice;
- contribuie la obținerea unor plante mai viguroase.
Unde poți face compost?
Nu este nevoie de o grădină mare pentru a composta.
Poți alege:
- un compostor din lemn sau plastic amplasat în curte;
- un colț delimitat al grădinii;
- un compostor special pentru balcon sau terasă;
- un recipient închis destinat compostării în apartament.
Cel mai bine este ca recipientul să fie așezat într-o zonă umbrită sau semiumbrită, cu un bun drenaj și acces facil.
Ce poți pune în compost?
Compostul de calitate se obține prin combinarea materialelor bogate în azot („verzi”) cu cele bogate în carbon („maro”).
Materiale bogate în azot
Acestea sunt umede și se descompun rapid:
- coji de fructe și legume;
- zaț de cafea și filtre de hârtie;
- plicuri de ceai fără componente din plastic;
- resturi de salată;
- iarbă proaspăt tăiată;
- flori ofilite.
Materiale bogate în carbon
Acestea mențin echilibrul compostului:
- frunze uscate;
- carton simplu mărunțit;
- hârtie necerată;
- paie;
- rumeguș netratat;
- crenguțe tocate.
Raportul dintre materialele bogate în carbon și cele bogate în azot influențează viteza de compostare și reduce apariția mirosurilor neplăcute.
Ce nu trebuie pus niciodată în compost?
Unele deșeuri pot atrage dăunători sau pot favoriza dezvoltarea microorganismelor nedorite.
Evită să adaugi:
- carne și pește;
- produse lactate;
- uleiuri și grăsimi;
- alimente gătite;
- excremente de câini sau pisici;
- plante bolnave;
- buruieni cu semințe mature;
- lemn tratat chimic;
- cenușă provenită din cărbune.
Cum începi compostarea
La baza compostorului este bine să așezi un strat de crenguțe subțiri, care facilitează circulația aerului.
Apoi alternează straturi de materiale verzi și materiale maro. Nu este necesar ca straturile să fie perfecte, însă este important să existe un echilibru între ele.
Resturile mai mari pot fi mărunțite înainte de a fi adăugate, deoarece se descompun mai repede.
Compostul are nevoie de aer
Microorganismele responsabile de compostare au nevoie de oxigen.
De aceea, compostul trebuie întors cu o furcă sau cu o lopată aproximativ o dată la una-două săptămâni. Aerarea previne apariția mirosurilor neplăcute și accelerează descompunerea.
Umiditatea este esențială
Compostul trebuie să fie umed, dar nu îmbibat cu apă.
O regulă simplă este ca materialul să aibă consistența unui burete bine stors.
Dacă este prea uscat, procesul încetinește. Dacă este prea umed, pot apărea mirosuri neplăcute și lipsa oxigenului.
În cât timp este gata compostul?
Durata procesului depinde de temperatură, umiditate, aerare și dimensiunea materialelor introduse.
În condiții bune, compostul poate fi gata în:
- 3-6 luni, dacă este întors regulat;
- 6-12 luni, în cazul compostării pasive.
Compostul matur are o culoare brun închis sau aproape neagră, este afânat și miroase a pământ de pădure. Resturile inițiale nu mai pot fi recunoscute.
Cum folosești compostul
Compostul poate fi utilizat în numeroase moduri:
- amestecat cu pământul din grădină;
- la plantarea pomilor și arbuștilor;
- pentru flori și plante ornamentale;
- în straturile de legume;
- ca strat protector la suprafața solului (mulci).
Este recomandat ca, pentru plantele cultivate în ghivece, compostul să fie amestecat cu substratul și să nu fie folosit singur.
Cele mai frecvente greșeli
Mulți începători întâmpină probleme din cauza unor erori simple.
Printre cele mai comune se află:
- prea multe resturi verzi și prea puține materiale uscate;
- lipsa aerării;
- excesul de apă;
- introducerea alimentelor gătite;
- compostor amplasat în plin soare;
- bucăți foarte mari de resturi vegetale.
Corectarea acestor greșeli accelerează procesul și reduce mirosurile neplăcute.
