Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor, este prăznuit an de an pe data de 30 noiembrie. Conform celor mai vechi tradiții româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte pradă pentru iarnă care începe fiecărui lup. Află mai jos care sunt cele mai respectate tradiții de Sfântul Andrei
Cine a fost Sfântul Andrei
Sfântul Apostol Andrei este unul dintre cei mai importanți sfinți din calendarul creștin ortodox, fiind sărbătorit pe 30 noiembrie. Este considerat ocrotitorul României, datorită activității sale misionare în regiuni care includ teritoriul Dobrogei de astăzi. Sfântul Andrei a fost unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Iisus Hristos și este cunoscut ca primul chemat, fiind cel care l-a recunoscut pe Mesia și l-a urmat fără ezitare.
Sfântul Andrei și fratele său, Sfântul Petru, erau fiii lui Iona, un pescar sărac din Galileea. Înainte de a deveni apostol, Andrei a fost discipol al Sfântului Ioan Botezătorul. După ce l-a auzit pe Ioan spunând despre Iisus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”, Andrei l-a urmat pe Iisus și l-a prezentat și fratelui său Petru, care i s-a alăturat.
Conform tradiției, Sfântul Andrei a predicat Evanghelia în multe locuri, inclusiv în Sciția Mică (Dobrogea de astăzi), unde a adus creștinismul. Este considerat apostolul care a semănat primele semințe ale credinței în pământul românesc.
Cele mai respectate tradiții de Sfântul Andrei
Sărbătoarea de Sfântul Andrei este una dintre cele mai bogate în tradiții și superstiții din cultura populară românească. Îmbinând elemente precreștine cu credințe creștine, această noapte este considerată magică, plină de mister și ritualuri menite să protejeze oamenii de forțele malefice.
O credință veche spune că Sfântul Andrei este protectorul fiarelor sălbatice, având puterea de a le controla.
În ajunul sărbătorii, el le dă dezlegare să cutreiere drumurile și răspântiile. Legenda mai spune că lupii se adună în această noapte, iar Sfântul Andrei le împarte prada pentru iarna care urmează. De aici vine și asocierea acestei sărbători cu lupii, care joacă un rol important în mitologia românească.
Un alt element supranatural legat de noaptea Sfântului Andrei este credința că animalele pot vorbi. Cu toate acestea, tradiția avertizează că oamenii care încearcă să le asculte vor muri, semn al pericolului de a se amesteca în lumea tainică a necuvântătoarelor.
„Bocetul Andreiului”
Un obicei aparte, specific unor zone din România, este „Bocetul Andreiului”, practicat de tinerele fete care își doresc să se căsătorească.
Acest ritual presupune confecționarea unei păpuși din cârpe, numită Andrei, care este așezată pe o laviță și jelită ca un mort. Gestul simbolizează un ritual de inițiere, marcând tranziția de la copilărie la maturitate și chemând norocul în dragoste.
Noaptea de Sfântul Andrei este considerată una în care granița dintre lumea văzută și cea nevăzută se estompează, iar spiritele rele bântuie. Pentru a se apăra de acestea, oamenii recurgeau la diverse practici:
Se ungeau ferestrele, ușile și alte locuri de intrare în casă cu usturoi, care avea rolul de a alunga spiritele malefice.
Gospodarii vegheau în această noapte, crezând că strigoii pot veni să le fure norocul sau să le facă rău.
Fetele își visează ursitul
Fetele care își doreau să-și vadă ursitul realizau diverse practici, cum ar fi așezarea unui fir de busuioc sub pernă sau privitul într-o oglindă luminată de lumânări la miezul nopții.
De Sfântul Andrei se pune și grâu la încolțit într-un vas, care va fi udat până la anul Nou. Dacă acesta va fi verde și des, cel care l-a plantat va fi sănătos și bogat în anul următor, iar dacă se usucă, va avea ghinion.
Sursa foto: Pinterest
