Gardurile vii sunt un element compozitional care nu trebuie sa lipseasca
Gardurile vii sunt plantatii care au in componenta lor specii si varietati arbustive si arborescente decorative, foioase si rasinoase, cu frunze caduce sau persistente. Aceste plantatii au inaltimi diferite si urmaresc un contur drept sau sinuos. Gardurile vii sunt perfecte pentru a fi alese ca decoratiuni, iar ele pot fi dispuse pe unul, doua sau chiar pe trei randuri.
Cum se clasifica gardurile vii?
1. Din punct de vedere functional, exista garduri vii decorative, ornamentale, garduri care sunt formate din specii si varietati cu frunze sau fructuatii deosebite, cu lastari subtiri delicati si cu frunzis bogat si dens.
Exista si garduri vii utilitare, formate din specii fructifere, cu coroana dirijata.
2. Criteriul inaltimii
- Borduri – garduri vii de talie foarte mica, ce delimiteaza rondouri sau platbande (imprejurimi joase);
- Garduri vii joase, de pana la 40 cm inaltime;
- Garduri vii mijlocii, de la 40 cm la 100 cm inaltime;
- Garduri vii inalte, cu inaltimea cuprinsa intre 100 cm si 200 cm;
- Garduri vii foarte inalte, de la 200 cm inaltime in sus;
Care este rolul gardurilor vii?
Gardurile vii contribuie la scaderea vitezei vanturilor, iar aici vorbim despre gardurile inalte si despre cele foarte inalte. Gardurile vii impiedica spulberarea zapezii, contribuie la o mai buna inmagazinare a apei in sol si la reducerea pierderilor prin scurgerile la suprafata.
Cand plantam gardurile vii?
Perioada plantarii influenteaza prinderea, cresterea si dezvoltarea speciilor care alcatuiesc gardul viu. Lucrarea se poate executa atat toamna, dat si primavara. Aveti grija insa la conditiile de clima din tara noastra. Cel mai bine este sa plantati gardurile vii toamna, aceste plantari au dat cele mai bune rezultate de pana acum!
Plantarea poate sa inceapa in luna octombrie, dupa ce cad frunzele si continua atata timp cat tamperatura de afara nu scade sub zero grade Celsius.
Cum udam gardurile vii?
Cantitatile de apa necesare nu sunt aceleasi in tot timpul anului. Apa din abundenta trebuie asigurata mai ales primavara, dar si la inceputul verii. In cursul verii, atunci cand plantele au ajuns la o dezvoltare normala, aceasta operatie se reduce la mentinerea unui grad minim de umiditate, pentru a nu permite uscarea solului.
Fertilizarea gardurilor vii se face o data la 3-4 ani si consta in administrarea gunoiului de grajd (10-15 kg la metru liniar) si a unor ingrasaminte chimice. Aici vorbim despre 80-100g azotat de amoniu, 100-120g superfosfat, 25-30g sare potasica la metru liniar).
Ingrasamintele se incorporeaza in pamant prin saparea unor santuri paralele cu gardul viu, de-o parte si de alta a acestuia.
Avand in vedere multiplele calitati ale gardurilor vii, printre care rolul decorativ si utilitar atat de important in peisaj, acest tip de plantatii nu trebuie sa lipseasca din perimetrul spatiilor verzi, in asezarile urbane sau rurale.
