Cum afecteaza solul florile din curtea sau gradina ta

0
176
fertilizarea solului

Cum afecteaza solul florile din curtea sau gradina ta

Descopera cum afecteaza solul florile si plantele din curtea ta.


Solurile de pe teritoriul tarii noastre corespund cerintelor majoritatii plantelor de gradina. In plus, cultivatorul are posibilitatea sa aleaga speciile potrivite pentru anumite tipuri de sol sau sa imbunatateasca unele insusiri ale solurilor. Aceste insusiri sunt corespunzatoare unor cerinte speciale, cum ar fi sa adauge gunoi de grajd, mranita, ingrasaminte minerale, dar si multe altele.

Majoritatea plantelor floricole prefera solurile mijlocii (nisipoase). Unele dau rezultate bune si pe soluri ceva mai grele, ca, de exemplu: crizantema, garoafa, mixandra, stanjenelul, nalba decorativa. Altele, cum ar fi gladiola, tuberoza, centaurea, au nevoie de soluri usoare. In general, plantele cu bulbi si cele cu radacini subtiri, dezvoltate in stratul de pamant de la suprafata, au nevoie de soluri usoare, cu o buna afanare si capacitate de scurgere a apei.

Retete de ingrasamant natural pentru legumele si fructele din gradina

Reactia solului

Reactia solului (pH-ului) influenteaza toleranta plantelor fata de concentratia acestuia in saruri. Astfel, mediul acid sensibilizeaza plantele si le face sa nu suporte ingrasaminte in cantitate mare, pe cand cel alcalin mareste rezistenta lor la eventualele excese de saruri solubile.


Majoritatea plantelor floricole cresc si se dezvolta normal in soluri usor acide sau neutre (pH=6,5-7). Corectarea pH-ului in sensul pretenriilor plantei se realizeaza prin utilizarea de carbonati, floare de sulf si prin alegerea corecta a ingrasamintelor.

32 Plante care cresc intr-un sol acid – Cum afli pH-ul solului din gradina

Pamanturile horticole si cum afecteaza solul

La producerea rasadurilor de flori este nevoie de o serie de pamanturi (mranita, pamant de frunze, telina, etc) care se prepara in gospodarie. Amestecate in diferite proportii si cu adaus de nisip, acestea servesc la efectuarea substratului in care se seamana si se repica rasadurile speciilor mai pretentioase.

Despre toate pamanturile de mai sus discutam aici si iti povestim cum se obtin.


Cum se obtine mranita

Mranita se obtine pe parcursul a 2-3 ani din fermentarea gunoiului de grajd. Acesta din urma se transforma intr-un pamant foarte gras si de o culoare foarte inchisa, aproape neagra.

Cum se obtine pamantul de frunze

Pamantul de frunze rezulta din descompunerea frunzelor adunate toamna si asezate in gropi, gramezi sau sire. Durata de ajungere la stadiul de pamant este destul de mare, de 2-3 ani de zile.

Pamantul de padure

Pamantul de padure se ia de sub copaci, pana la adancimea de circa 10 cm impreuna cu o parte din resturile vegetale de deasupra sa (frunze, lastari, ramuri subtiri). Acesta se foloseste imediat sau, mai bine, dupa 1-2 ani de depozitare.


Cum se obtine telina

Telina rezulta din brazdele intelenite natural sau de la defrisarea lucernierelor si a trifoistilor. Brazdele inierbate se scot la adancimea de 10-12 cm si se cladesc in gramezi sau sire. Dupa 8-12 luni, pamantul rezultat se cerne si se foloseste.

Cum se obtine nisipul si cum se foloseste

Nisipul se foloseste in amestecurile de pamanturi sau la inradacinarea butasilor. Acesta trebuie sa provina din albia raurilor deoarece nisipul de cariera contine deseori o serie de oxizi toxici pentru plante.

sursa foto: Pinterest